Contributing to the Global Economy

Revoluția contabilă va fi digitalizată

Amir Ghandar | March 29, 2022

Available Languages: English | Romanian

O revoluție cu privire la ce informații raportează companiile este deja în curs, implicând o trecere către clima mondială și raportarea în materie de sustenabilitate – dar ce putem spune despre cum sunt raportate aceste informații? ”Paleta” raportării corporative nu a suferit multe schimbări în mii de ani, în ciuda salturilor înainte imense cu privire la mijloacele disponibile în vederea colectării, raportării și asigurării informațiilor. Natura și complexitatea audienței și entitățile ale căror povești încearcă să le istorisească raportarea au evoluat, de asemenea.

Dispozitivele inteligente ne-au transformat viețile în numeroase moduri și au rezolvat probleme pe care nu știam că le aveam. Când noua tehnologie a apărut în anii 1980, telefoanele mobile sau celularele erau doar despre comunicarea între două persoane. Doar în scenariile science-fiction ne-am fi imaginat că dispozitivele pe care le purtăm astăzi în buzunare ne pot ajuta să ne deplasăm aproape către orice punct de pe glob, să ne conectăm, să accesăm rețele sociale de miliarde de utilizatori, să dăm semne de viață în caz de criză și atât de multe altele. Acest lucru mă face să mă întreb la ce capacități digitale vor privi în urmă profesioniștii contabili ai anului 2060, cu aceiași ochi dați peste cap, dar care acum par futuriste sau de neatins.

Un raport anual static 2D, pe suport hârtie, nu diferă prea mult de papirusul pe care scribii egipteni raportau stocurile regale cu peste 7.000 de ani în urmă. Inovația veritabilă face apel la un format de raportare complet digitalizat, în care informațiile financiare și în materie de sustenabilitate prezentate de companii pot fi consumate și analizate în orice format răspunde nevoilor decizionale unice ale utilizatorului.

Raportarea digitală folosește un limbaj comun sau o ”taxonomie” care prevede ”etichete” atribuite fiecărui element prezentat. Aceasta înseamnă că informațiile pot fi prezentate și analizate în mod dinamic, în diferite scopuri și pentru diferiți utilizatori. De exemplu, informațiile simple, de bază, sunt prezentate în termeni generali, pentru investitorii care sunt întreprinderi de familie; informațiile mai detaliate pot fi extrase direct din sistemele analitice aplicate de analiștii profesioniști sau managerii fondurilor de investiții. Limbajul raportării digitale permite ca toate acestea să fie extrase dintr-un set consecvent de date, fără a fi nevoie de limbaje de codificare manuală depășite sau de recunoaștere a textului.

Asemenea dispozitivelor inteligente, raportarea digitală are potențialul de a aborda unele dintre cele mai persistente probleme ale raportării financiare și în materie de sustenabilitate, precum și unele dintre problemele la care nu ne-am gândit încă. Aceasta include noi modalități de a trata provocările structurale și referitoare la comunicare, aferente raportării informațiilor financiare și non-financiare către o gamă din ce în ce mai diversificată de utilizatori. Digitalizarea le conferă companiilor mai mult control asupra calității raportării proprii, fără erorile care pot rezulta în urma transcrierilor manuale sau ale rapoartelor în format .pdf, întocmite prin servicii terțe de date. Datele mai bune și mai credibile scad costurile de capital.

Privind puțin mai în viitor, raportarea digitală are, de asemenea, potențialul de a deschide noi dimensiuni în contabilitate, în domenii în care raționamentul a fost, până acum, constrâns de nevoia de a fi transpus pe hârtie. Metodologia și standardele contabile par să fi atins un punct de cotitură  conceptual, cu privire la raționamente cu o arie de aplicare din ce în ce mai largă, în raportarea cu privire la, de exemplu, imobilizările necorporale, valoarea justă și contextul economic volatil. Calea greșită către conservatorism a însemnat situații financiare mai puțin relevante, dar deschiderea către raționamente contabile mai abstracte poate însemna o raportare mai puțin relevantă sau poate duce chiar la hazard moral.

Raportarea digitală poate furniza chiar noile căi necesare depășirii acestui continuum care s-a abătut, de ani de zile, asupra contabililor, organismelor de elaborare de standarde, autorităților de reglementare și auditorilor. Raportarea mai promptă, dacă nu în timp real, reduce nevoia și încrederea excesivă asociate raționamentelor contabile – cele despre care citiți în ziare și auziți în interogatorii când totul a mers prost.  Digitalizarea ar putea asigura, de asemenea, modalitatea de raportare a diferitelor ipoteze rezonabile multiple sau intervale de raționament pe care utilizatorii le-ar putea lua în considerare în mod intuitiv, redându-le acestora capacitatea decizională și analitică.

În prezent, aceste idei par să ridice mai mult probleme decât soluții – cum rămâne cu răspunderea asumată pentru raționamente? Cum poate funcționa când raportarea și auditul se referă la un moment din timp și nu sunt în timp real? Cum realizăm reglementarea? Acestea sunt întrebări corecte care par să fie fără de răspuns din poziția avantajoasă de astăzi. Dar este puțin ca și când ai fi încercat să îți imaginezi și să testezi cum merge aplicația de navigare de pe un telefon mobil într-un timp în care conexiunea wi-fi sau internetul nu ar fi fost inventate. Tranziția către un limbaj contabil digital este doar primul pas spre valorificarea acestor posibilități, dar este unul esențial.

O mare majoritate în creștere a principalelor piețe de capital din lume au adoptat raportarea  digitală. Totuși, intervine și fragmentarea, deoarece diferitele jurisdicții introduc propriile limbaje de raportare sau ajustări locale în taxonomia globală publicată de Fundația IFRS. Pentru unele jurisdicții majore, o adoptare relevantă a raportării digitale la nivelul raportării publice rămâne evazivă. Atât Australia, cât și Noua Zeelandă au intensificat discuțiile și eforturile către adoptarea raportării digitale, inclusiv o adoptare din partea parlamentului din Australia, la insistențele profesiei, cu toate acestea, eforturile nu s-au tradus încă în rezultate concrete.

De asemenea, abordarea privind asigurarea cu privire la raportarea digitală este la început de drum. Unele jurisdicții au implementat cerințe de asigurare limitată, altele nu. Acceptate pe scară largă, rămâne să fie elaborate standarde și metodologii dedicate pentru seturile de date raportate digital, care ar conferi același nivel de asigurare cu care suntem obișnuiți la un raport semnat cu stiloul asupra situațiilor financiare. Un aspect important este faptul că, pe agenda sa de lucru, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare a inclus “explorarea nevoii de standarde de asigurare cu privire la XBRL și elaborarea unei prevederi”.

Lipsa înțelegerii este una dintre cele mai importante provocări ale adoptării raportării digitale și unul dintre principalele argumente împotrivă este reprezentant de costurile asociate implementării. Aceasta a dus la o situație ca cea cu oul și găina – companiile nu adoptă raportarea digitală sau piețele nu o cer, iar utilizatorii nu o cer deoarece companiile nu o oferă, deci nu e clar care este valoarea acesteia. Aceiași factori sfârșesc prin a juca un rol în motivarea diferențelor și fragmentării la nivel de jurisdicție. Traversarea acestor provocări necesită:

  1. Educare și creșterea conștientizării– atât cu privire la beneficii și costuri la nivelul celor care întocmesc raportarea, mediului de afaceri și directorilor,
  2. Un angajament robust în două sensuri între profesie, pe de o parte și utilizatori și intermediari, incluzând schimburi de informații și furnizori de platforme,
  3. Capacitatea autorităților de reglementare și a instrumentelor de schimb de informații să accepte date înregistrate digital și disponibilitatea de a permite raportarea digitală într-un format specificat,
  4. O cooperare concentrată, în materie de reglementare, în vederea promovării convergenței și evitării unei și mai mari fragmentări
  5. Eforturi susținute din partea profesiei de audit și de asigurare și a organismelor de elaborare de standarde, alături de acționarii de pe piețele de capital, pentru realizarea unei abordări globale cu privire la asigurare

Cum o nouă eră apune în materie de raportare corporativă, cu înființarea ISSB, tranziția către raportarea digitală este acum mai presantă ca niciodată. Înțelegerea raportării financiare și non-financiare, cu un set de informații care nu se potrivesc în totalitate în sistemul închis al unei ecuații contabile, solicită mijloace mai convingătoare de comunicare. Revoluția contabilă sosește și cu toate că poate nu va fi transmisă în direct la televizor (sau prin mijloace de streaming), va fi digitalizată.

This article was translated by Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR)

 

Amir Ghandar

Amir Ghandar is Chartered Accountants ANZ's Reporting and Assurance Leader. In his role, Amir engages with Chartered Accountants and stakeholders to help shape the profession's vision on key policy decisions, represent the profession in major forums and reimagine how reporting and auditing can deliver on society's evolving needs. Previously, as Deputy Director, Public Policy & Regulation at IFAC, Amir helped drive public policy and advocacy strategy for on key issues. He grew the profession's influence and networks at the top level of international policy making, collaborating with the G20 and Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) to carve out the profession's role in improving transparency, tackling corruption and building public trust. Priot to his time at IFAC, Amir trained at top tier professional services firms including EY in Australia and London gaining extensive experience in reporting, assurance and regulation. See more by Amir Ghandar

  

Join the Conversation

To leave a comment below, login or register with IFAC.org

 

Thank you for your interest in our publications. These valuable works are the product of substantial time, effort and resources, which you acknowledge by accepting the following terms of use. You may not reproduce, store, transmit in any form or by any means, with the exception of non-commercial use (e.g., professional and personal reference and research work), translate, modify or create derivative works or adaptations based on such publications, or any part thereof, without the prior written permission of IFAC.

Our reproduction and translation policies, as well as our online permission request and inquiry system, are accessible on the Permissions Information web page.

For additional information, please read our website Terms of Use. ALL RIGHTS RESERVED.

Agree